Vara nu mai are nimic de pierdut. S-a pierdut, anul ăsta mai repede ca anul trecut, mai lipsită de culoare pentru că s-a legat în oraş unde culorile sunt toate la fel iar singura culoare diferită e cuvîntul. Vara nu mai are nimic de pierdut dar nici de oferit. Nu mai are nimic în teacă pentru că teaca ei pocneşte aşa cum pocneşte o teacă de fasole coaptă.

Vara asta a renunţat la blugii rupţi în genunchi şi la tricoul cu P.O.D., amintire a liceului, respiraţie uşoară a unei adolescenţe tîrzii dar plină de iubire.

The Tank Man

La finalul lunii mai, în 1989, în Beijing, în piaţa Tien-An-Men, a avut loc o revoltă a studenţilor. Mii de tineri au intrat în greva foamei, dormind în corturi. Era poate, un preview la ceea ce urma să se întâmple în Europa, căderea comunismului şi a Zidului Berlinului. Liderii comunişti au trimis în centrul oraşului zeci de camioane cu soldaţi. În noaptea dinspre 3 spre 4 iunie, micile contacte dintre mulţime şi şoldaţii care nu făceau nimic pînă la momentul respectiv, ci doar staţionau, au degenerat. Fiind noapte, haosul a fost amplificat de starea de panică şi frică imprimată mulţimii, pentru că nimeni nu ştia de unde se trage, cine dă foc la autobuze, cine îi bate pe toţi cei care sunt plini de sînge.